Capodoperπ a stilului brΓncovenesc ║i post-bizantin, ansamblul monahal Hurez (εntemeiat εn 1694), este compus din cinci biserici, un palat princiar, un turn-clopotni■π, un ôbelvedereö, chilii ale cπlugπrilor ║i ateliere de ■esut covoare ║i pentru picturi murale.
Biserica principalπ, äSfin■ii εmpπra■i Constantin ║i Elenaö, construitπ de voievodul Constantin BrΓncoveanu εntre 1690 ║i 1694, prezintπ, la fa■adπ, un pridvor larg, cu zece coloane. Conceputπ ca necropolπ a familiei princiare BrΓncoveanu, reprezentatπ εn tabloul votiv, cripta a rπmas goalπ εn urma execu■iei voievodului ║i a celor patru fii la curtea Sultanului la 15 august 1714.
O a doua bisericπ, dedicatπ SfΓntului Mihai, a fost εnπl■atπ εn 1700 dupπ un plan dreptunghiular, cu turnuri εnalte ║i zvelte. Iconostasul bisericii, dona■ie a voievodului Constantin BrΓncoveanu, se compune din icoane εncadrate εn lemn de tei acoperit cu foi■π de aur ║i sculptat εn filigran, εnconjurate de fresce murale.
Fortificatπ cΓ■iva ani mai tΓrziu, mπnπstirea a fost totodatπ re║edin■a domnitorului BrΓncoveanu ║i a familiei sale. Palatul princiar, construit εn partea sudicπ a complexului monahal, a pπstrat coloanele sale de piatrπ bogat decorate. Edificiile princiare ║i bisericile au fost dotate cu mobilier fin sculptat.
Frescele interioare ale acestor douπ biserici au fost executate εntre 1692 ║i 1702 de doisprezece me║teri sub conducerea lui Constantin ║i a lui Ioan, promotori ai Rena║terii bizantine ║i ai stilului brΓncovenesc εn picturπ. Temele lor sunt inspirate din operele bizantine religioase care circulau εn acea epocπ, inclusiv εn versiune romΓneascπ, äVarlaam ║i Ioasaf ö ║i äVia■a SfΓntului Constantinö. ╬n decursul secolului al XVIII-lea, o ║coalπ religioasπ de copi║ti ║i o ║coalπ de picturπ de icoane au asigurat celebritatea mπnπstirii εn Balcani.
